Inteligența emoțională?

By | Resurse | No Comments

În secolul trecut, prin anii 30, exista o clasă specială și mică în care învăța viitorul rege Mihai. Să faci parte din ea însemna să ai un viitor asigurat. Făceai parte din viitorii lideri ai României. Pentru românii maturi de obicei Sorbona însemna cam același lucru. Pentru americani școlile din Ivy League. Evident nimeni nu a luat în calcul schimbările produse de comunism, dar pînă și comuniștii au inventat Academia Ștefan Gheorghiu a Partidului Comunist. Să ai carte însemna să ai parte, cel puțin pînă la un punct și în anumite limite.

Dar se pare că dincolo de școlile absolvite și de calitățile personale există ceva fără de care un lider nu are asigurat succesul. Evident într-o societate normală. Daniel Goleman, Annie McKee și Richard Boyatzis spun că acest ceva este inteligența emoțională. Deci în primul rînd ce este și la ce este bună inteligența emoțională?

Cînd auzim sintagma inteligență emoțională în mod reflex ne gîndim la emoții, la recunoașterea sau identificarea lor, la posibile reacții negative sau pozitive sau la exploatarea emoțiilor în vederea obținerii unor beneficii. Cu alte cuvinte manipularea indivizilor pe baza emoțiilor. Ce înseamnă să gîndești în mod reflex fără să fii informat!

Inteligența emoțională pare să fie mai mult ceva pentru copii. Sau mai degrabă o treabă de mame, bunici, unchi și verișori mai mari antrenați într-o educație de bun simț prin care subiectul (de obicei un copil la o vîrstă fragedă) este orientat, lămurit și călăuzit pe calea emoțiilor standardizate de societate și de familia extinsă. Să fie doar atît?

În primul rînd să definim contextul actual. Trăim într-o societate din ce în ce mai diversificată cultural, etnic, religios. O societatea ce era cîndva modernă și nu de mult post-modernă. O societate cu schimbări rapide, superficiale, trecătoare în care timpul nu mai înseamnă ce însemna pe vremea cînd eram noi copii și în care regulile nu mai seamănă (uneori nici în mare) cu cele cînd am împlinit 18 ani.

Dacă destul de recent o generație însemna circa 20 de ani și a fii matur însemna de obicei să treci pragul celor 18 ani, azi observăm că societatea se grăbește. Ea se află într-un tumult emoțional declanșat de fenomene sociale, culturale, religioase ce implică emoțional atît individul, cît și comunitatea. Terorismul, fenomenul migrației în masă, crizele economice, conflictele inter-etnice și inter-religioase, crizele financiare, economice și politice se împletesc cu succesul sau falimentul personal, cu aspirații, vise și năzuințe personale sau individuale. Ca urmare copiii tind să cunoască mult mai repede ceva ce noi aflam mult mai tîrziu. Internetul, televiziunea, izolarea și informarea rapidă, cît și interacțiunea socială complexă cu care se confruntă dau naștere la emoții. Emoții ce în mod normal se exteriorizează. Cum? Cînd? Unde? Cît de vehement, profund sau cît de mult sunt ele îngropate în subconștient?

Copil sau adult, tînăr sau bătrîn, femeie sau bărbat, șef sau subaltern, bogat sau sărac, alb, negru, galben, creol, metis sau cine știe ce amestec, școlit sau analfabet, dar mai ales defavorizat de soartă sau în culmea gloriei, toți (cu excepția psihopaților, desigur…), avem o inimă, un creier, niște emoții. Oare la ce ne-ar ajuta inteligența emoțională? Nu o asimilăm prin osmoză?

În acest caz, inteligența emoțională este ceva destul de complex și ceva ce poate fi achiziționat sau învățat. În aceste condiții liderul înnăscut pare să fie ceva de domeniul trecutului. Iată cîteva elemente esențiale ale inteligenței emoționale: componențele de conducere cu autocunoașterea, stăpînirea de sine, conștiința socială și gestionarea relațiilor. Cîte din acestea le achiziționăm prin filiera obișnuită de-a lungul copilăriei? Nu prea multe sau mai bine spus, nu în condiții în care le putem testa și corecta fără pierderi emoționale.

Deși la prima vedere pare ceva simplu, lucrurile sunt mai complexe decît ne-am aștepta. Autocunoașterea este compusă din autocunoașterea emoțională, autoevaluare corectă și încrederea în sine. Stăpînirea de sine este alcătuită din autocontrol, transparență, adaptabilitate, ambiție, inițiativă, și optimism. Din conștiința socială fac parte empatia, conștiința organizațională și solicitudinea. Și în cele din urmă, gestionarea relațiilor cuprinde inspirația, influența, formarea altora, facilitarea schimbărilor, gestionarea conflictelor împreună cu spiritul de echipă și colaborarea.

Fără de acestea un lider nu poate fii lider.

 

Patru pericole ale relației într-un cuplu

By | Motivațional, Resurse | 2 Comments

Născut la 26 aprilie 1942, John Mordecai Gottman este profesor emerit în psihologie la Universitatea din Washington. Este cunoscut pentru activitatea sa în domeniul stabilității căsătoriei și analizarea relațiilor din cadrul căsătoriei datorită unor observații științifice nemijlocite.

Concluziile sale au fost incluse ca resurse ale consilierii relațiilor de căsătorie care are ca scop îmbunătățirea funcționarii relației și evitarea acelor comportamente prezentate de Gottman și alți cercetători că sunt nocive relațiilor umane. De asemenea cercetarea sa a avut un impact major asupra dezvoltării unor concepte importante în sociologie, și anumte în domeniul analizei secvențelor sociale. Împreună cu soția sa, Gottman conduce un institut non-profit de cercetare (The Relationship Research Institute) și un ong, pentru formarea terapeuților (Institutul Gottman).

Gottman a fost recunoscut în 2007 ca unul din cei 10 cei mai influenți terapeuți din ultimul sfert de secol. Cercetarea efectualtă de Gottman a arătat că nu contează doar modul în care cuplurile se iau de cap, ci și cum au ajuns să se certe. După un timp căsătoriile devin mai stabile, dacă cuplurile învață cum să se împace după o ceartă.

Un semnal de alarmă apare cînd amintirile considerate pînă atunci frumoase de cei doi încep să fie interpretate negativ. Amintirile cuplului constituie tezaurul acestuia și ca urmare ele trebuie păstrate și protejate.

Gottman a făcut o paralelă între cei patru călăreți ai apocalipsei și cele patru atitudini care duc la destrămarea unei căsnicii. Dacă se declanșează o criză cuplul poate să se confrunte cu patru atitudini negative ce se manifestă de multe ori reflex: Read More

Despre depresie

By | Diverse, Resurse | No Comments


sursa: http://www.partypedia.ro/6-cadouri-haioase-anti-depresie/

Nu este om care să nu fi fost trist cel puțin o dată-n viață. Totuși, atunci când tristețea persistă și afectează capacitatea de zi cu zi de a duce o viață normală ne confruntăm cu o afecțiune cunoscută sub numele de depresie. Procentajul celor care ajung în depresie în țara noastră este de aproximativ 8% la persoane cu vîrsta de peste 14 ani.

Există mai multe tipuri de depresie. Toate tipurile de depresie pot fi tratate de psihologi autorizați. Deși depresia se poate manifesta diferit în funcție de personalitatea cuiva, atunci cînd ești afectat de depresie se pot observa patru simptome generale:

1. O perioadă lungă de tristețe sau sentimentul că nu mai contezi.
2. Viața este nedreaptă
3. Prea puțină speranță în ceea ce privește viitorul
4. Pierderea interesului pentru activitățile ce erau considerate plăcute cîndva. Read More

Irvin Yalom, MD: Privind soarele în față

By | Resurse, Stil de viață | No Comments


sursa: http://tarameainventata.net/lecturi/2014/07/08/privind-soarele-in-fata-irvin-yalom/

Admirator a lui Epicur, Nietzsche și ai altor existențialități, Irvin Yalom scrie despre teama de a privi moartea în față. Este greu să te uiți direct la soare. Pe de altă parte, citate foarte faine din Nietzsche.

Dintre cazurile discutate și sfaturile propuse ies la suprafață cîteva lucruri interesante. Evreu ateu cu trei mentori ce mor (unul dintre ei era la un moment dat terapeutul, apoi prietenul său, apoi Yalom devine terapeutul mentorului) Yalom îmbină mărturiile directe cu observațiile asupra unor oameni cu probleme în fața morții.

Mi s-au părut deosebit de interesante scurtele sale rezumate ale unor influente eseuri scrise de Schopenhauer, după cum urmează: Read More

Martha Stout: Sociopatul de alături. Cum să-l cunoști și să te ferești de el.

By | Resurse | No Comments

O carte cu un titlu incitant și cu un conținut pe măsură. Se spune că fiecare dintre noi avem un anumit grad de nebunie, ceea ce doar oamenii normali recunosc. Dincolo de această constatare, e bine totuși să ai habar cine are probleme reale și care sunt riscurile în cazul în care acesta e vecinul tău. Martha Stout analizează cîteva cazuri reale și încheie prin a prezenta unul imaginar, care aprinde beculețul de avertizare: dacă nu ești atent ai putea fi victima unor psihopați. Cartea are o calitate ce puține cărți o au: evidențiază multe adevăruri pe care le știm, dar pe care în mod normal nu le băgăm în seamă.

Martha Stout numește conștiința “al șaptelea simț”. Poate nu e prima care face acest lucru, dar ce contează dincolo de intuiție, care este al șaselea simț, conștiința veghează să nu facem lucruri rele. Conform DSM IV psihopat sau psihopată este cineva care întrunește cel puțin 3 din cele șapte criterii de diagnosticare: 1. eșec în a se conforma normelor sociale, 2. ipocrizie și caracter manipulativ, 3. impulsivitate, eșec în a planifica în perspectivă, 4. nervozitate, agresivitate, 5. nepăsare față de siguranța sa sau a celorlalți, 6. lipsa de consecvență a responsabilității, 7. lipsa remușcărilor după ce a rănit, maltratat sau a furat alte persoane.
Read More

PAXonline

By | Resurse | No Comments

PAXonline este o clinică virtuală de prevenție și psihoterapie a anxietății, fundamentată pe cercetări recente din psihologie și științe cognitive și deservită permanent de un grup de specialiști în psihoterapie din centrul PAX. Toate datele sunt securizate cu ultimele tehnologii de protecție a datelor.
Vezi site